Informati utile pentru acumularea de proteine, glucide, lipide,in corp.

 

În alcătuirea unui regim alimentar complet trebuie avut în

vedere că toate principiile alimentare (protide, glucide, lipide,

vitamine, săruri minerale) sînt răspîndite în proporţii variate

în diferite alimente naturală de origine animală sau vegetală,

predominînd fie substanţele energetice, fie cele plastice.

Desigur că nu trebuie neglijat nici faptul că un regim alimentar

trebuie adaptat particularităţilor organismului, în

funcţie de felul muncii, de sex, de vîrstă, climat şi anotimp.

Proteinele sînt principii nutritive care fac parte din grupa

alimentelor energetice, fiind elemente de bază ale substanţei

vii. Nu se poate concepe metabolism fără participarea lor

deoarece se găsesc în cea mai mare proporţie în protoplasma

şi nucleul celulei vii.

Se găsesc în alimentele din regnul animal (carne, peşte,

ouă, lapte şi produse lactate), cum şi în alimentele din regnul

vegetal (legume uscate, paste făinoase etc.).

Pentru cerinţele alimentare normale ale omulu sănătos în

greutate de 70 de kg care efectuează o muncă moderată cu un

necesar de aproximativ 3000 calorii, este nevoie de o cantitate

minimă de 70-80 g proteine pe zi.

Necesarul minim de proteine este în funcţie de modul

de preparare al alimentelor (crude sau gătite), de proporţiile

în care sînt amestecate cu grăsimi şi zaharuri, de concentrarea

şi calitatea lor.

Un aport exagerat de proteine produce pe baza acţiunii

dinamice o creştere a producţiei de căldură, excesul fiind

utilizat în cea mai mare măsură în scop energetic şi în cea

mai mică măsură reţinut în organism ca proteine de rezervă.

Hidraţii de carbon sau zaharurile sînt cei mai importanţi

factori energetici răspîndiţi mai ales în regnul vegetal, care

furnizează organismului circa 70% din energia necesară

corpului uman.

Adultul trebuie să primească zilnic circa 400 g zaharuri,

respectiv 75% din materia uscată a alimentelor.

În regnul vegetal, zaharurile se găsesc sub formă de

celuloză şi amidon (boabele cerealelor conţin amidon, tuberculi

de cartofi etc.). Se mai găsesc în fructe (mere, pere,

struguri etc.) şi în legume (morcovi, sfeclă, dovlecei etc.).

În regnul animal se găsesc în organe şi ţesuturi sub

formă de glicogen, iar sub formă de glucoză în sînge şi

organe. Ficatul şi inima sînt organele cele mai bogate în

glicogen.

Lipidele sau grăsimile sînt principii nutritive necesare organismului

prin aportul lor de acizi graşi indispensabili raţiei

alimentare prin rolul lor fundamental energetic.

Cantitatea necesară de grăsime pentru o raţie normală este

aproximativ 70-140 g pe zi, aproape 15-20% din aportul

zilnic de calorii.

Grăsimile sînt de obicei de provenienţă animală: untul,

frişca, smîntîna, seul, slănina, untura. Mai sînt folosite şi

grăsimi din regnul vegetal: uleiul de floarea soarelui, ulei

de rapiţă, de nucă, de măsline.

Vitaminele sînt compuşi organici indispensabili organismului

a căror prezenţă în cantităţi minime este absolut

necesară. Lipsa lor în alimentaţie produce tulburări caracteristice,

tulburări numite avitaminoze. Participă la reglarea

proceselor vitale ale organismelor vegetale intrînd în constituţia

lor.

Vitaminele se împart în două mari categorii, după gradul

lor de solubilitate (hidrosolubile – solubile în apă şi liposolubile –

solubile în grăsimi).

Din grupul vitaminelor hidrosolubile fac parte : grupa

vitaminei B, vitamina C şi vitamina P.

Din grupul vitaminelor liposolubile fac parte : vitamina

A, D, E şi K.

Vitaminele liposolubile. Vitamina A sau antixeroftalmică

nu este resorbită decît în prezenţa grăsimilor. În tulburări de

resorbţie ale grăsimilor pot apărea semne de avitaminoză A.

Sursele principale de vitamina A în alimentaţie sînt untura

de peşte şi ficatul. Se mai găseşte în alimente de origine

animală, în lapte, unt, gălbenuş de ou etc. În regnul vegetal

vitamina A este prezentă sub formă de provitamină

(presubstanţă) în morcovi, mazăre, cartofi, spanac, roşii etc.

Atît vitamina A cît şi provitamina ei nu se alterează prin

fierbere, prin prepararea alimentelor sau prin afumatul peştelui.

Prin conservarea alimentelor nu se aduce nici o modificare

conţinutului de vitamină A.

Necesitatea zilnică de vitamină A este de 4000 U.I. Absenţa

din alimentaţie a vitaminei A produce la adult leziuni de

piele, tulburări de vedere sau digestive.

Vitamina D sau antirahitică. Prima vitamină cunoscută

din grupul vitaminei D a fost vitamina D2 (calciferolul)

obţinută prin iradierea cu raze ultraviolete a provitaminei

sale – ergosterolul.

Vitamina C sau vitamina antiscorbutică participă la procesele

de oxido-reducere ale organismului. Dintre acţiunile

sale cele mai importante sînt : acţiunea antihemoragică,

antiinfecţioasă şi antitoxică.

Se găseşte în ficat, inimă muşchi, legume, zarzavaturi,

fructe, citrice. Prin fierbere prelungită, se pierde aproape

în întregime cantitatea de vitamină C.

Necesarul zilnic de vitamină C este de 50-100 mg. Lipsa

ei din alimentaţie produce tulburări manifestate prin oboseală,

lipsa de rezistenţă la infecţii, carii dentare, hemoragii,

dureri în gambe etc.

Substanţele minerale sînt absolut necesare organismului

pentru menţinerea funcţiilor vitale. Lipsa lor, ca şi a vitaminelor,

produce diferite tulburări de nutriţie şi creşteri

metabolice.

Organismul conţine aproximativ 5 kg substanţe minerale,

cantitate care poate varia cu vîrsta individului.

Substanţele minerale îndeplinesc două roluri principale:

rolul plastic structural, prin care se înţelege formarea noilor

celule necesare organismului, şi rolul regulator capabil

de a menţine echilibrul acido-bazic şi presiunea osmotică.

Calciul şi fosforul din ţesutul osos, clorul şi sodiul din

umori (sînge şi limfă), fierul din hemoglobina globulelor

roşii, potasiul din muşchi şi magneziul din elementele sistemului

nervos sînt substanţe minerale indispensabile organismului.

Raţia medie de calciu pe zi este de 1 g, cantitate absolut

necesară bunei dezvoltări a sistemului osos, a dentiţiei şi a

menţinerii unei calcemii normale în sînge.

Sursele cele mai bogate în calciu le formează laptele şi derivatele

lui (iaurt, smîntînă, frişcă, brînză), gălbenuşul de ou, legumele uscate,

fructele şi pîinea neagră.

Absenţa prelungită a calciului din alimentaţie produce

tulburări în osificare şi dentiţie la copii în special, tulburări

neuromusculare şi de digestie la adult.

Fosforul, element indispensabil vieţii, are rol principal în

diviziunea şi multiplicarea celulară, în calcifierea scheletului

şi în menţinerea echilibrului acido-bazic.

Raţia zilnică de fosfor este de 1,5-2,5 g, cantitate care

poate fi obţinută printr-o alimentaţie bogată în lapte sau

derivatele lui, carne, legume uscate, zarzavaturi, ouă.

Diminuarea fosforului în organism, printr-o alimentaţie

neechilibrată, atrage după sine decalcifierea oaselor şi a dinţilor,

tulburări nervoase şi digestive.

Clorul se găseşte în organism mai mult sub formă de

cloruri de sodiu, în sînge, în lichidul cefalo-rahidian, piele,

rinichi etc., în cantitate de aproximativ 120 g. Joacă un rol

principal în reglarea presiunii osmotice şi în metabolismul

apei.

Cantitatea necesară de clor este de 6-7,20 g în 24 de ore

care poate fi procurată din alimentele de origine animală,

lapte etc.

Un regim declorurat prelungit fără indicaţii majore poate

produce tulburări digestive, lipsa poftei de mîncare, astenie,

scăderea tensiunii arteriale etc.

Sodiul se găseşte în plasma sanguină, limfă, suc gastric,

lichid cefalo-rahidian etc.

În organism îndeplineşte funcţia de regulator al echilibrului

acido-bazic şi presiunii osmotice. Necesarul zilnic de

sodiu este de 4-6 g, cantitate care este obţinută printr-o

alimentaţie normală în care să fie cuprinsă şi clorura de

sodiu (sarea de bucătărie).

Fierul se găseşte în organism în globulele roşii, sub formă

de hemoglobină, iar în splină, ficat şi măduvă sub formă

de depozit. Joacă un rol principal în procesele de oxidare

şi respiraţie celulară.

În alimentaţie se găseşte atît în regnul vegetal (zarzavaturi,

legume uscate, fructe uscate, cereale), cît şi în regnul

animal mai ales în organe cum ar fi: splina, ficatul, rinichiul

etc.

Fierul este necesar organismului în cantitate de 10-12 mg

pe zi. Alimentaţia care nu poate oferi organismului această

cantitate se reflectă asupra stării generale prin apariţia

anemiilor grave, tulburări digestive, scăderea rezistenţei la

infecţii etc.

Potasiul se găseşte sub formă de cloruri, bicarbonaţi şi

fosfaţi în muşchi, globule roşii şi în plasma sanguină. În

organism el menţine echilibrul acido-bazic, reglează activitatea

muşchiului inimii şi a sistemului nervos. Nevoia zilnică

de potasiu este de 2-3 g, cantitate ce se poate procura

printr-o alimentaţie variată în care să fie incluse carnea

sau peştele, laptele, legumele şi fructele.

Magneziul se găseşte în toate celulele organismului, în

muşchi şi în oase. Prezenţa lui contribuie la micşorarea

excitabilităţii nervoase şi ajută la menţinerea concentraţiei

normale de calciu în oase.

Se găseşte în alimentele din regnul animal, în special în

organe (ficat, rinichi, splină) şi mai puţin în alimentele din

regnul vegetal.

După principala funcţie pe care o îndeplineşte asupra

celulei nervoase, alimentaţia săracă în magneziu va provoca

tulburări ale sistemului nervos.

Din enumerarea succintă a principalelor substanţe

minerale reiese clar că un regim alimentar echilibrat compus

din alimente din regnul animal cît şi din regnul vegetal,

organismul uman găseşte suficiente substanţe minerale

care să-i asigure creşterea, dezvoltarea normală şi funcţiile

vitale.

Pe lîngă vitamine şi substanţe minerale, un rol important

în dezvoltarea funcţiilor vitale ale organimului îl are şi apa,

suportul principal al tuturor schimburilor celulare, fiind

transportorul tuturor elementelor nutritive. Apa este introdusă

în organism fie prin alimente, fie ca atare, eliminarea

ei făcîndu-se prin evaporare la nivelul glandelor sudoripare

sau al plămînului, sau prin urină. În 24 de ore cantitatea necesară

de apă este de 1000-1500 cm3.

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SOS BRUN " BRATENSAUCE"

Ingrediente:

4-5 kilograme oase de vită

2 morcovi

1 rădăcină pătrunjel

1 bucată de ţelină

2 -3 cepe mari

50 grame de unt

50 de grame de făină

400 ml vin rosu

sare

piper

Preparare:

Încingeţi cuptorul la 160 de grade.

Puneţi oasele de vită într-o tavă şi introduceţi tava la cuptor .Aveţi grijă doar să nu se ardă.

Până se rumenesc oasele la cuptor, curăţaţi morcovul, pătrunjelul, ţelina,ceapa cu coaja ei ramane. Nu le tocaţi, lăsaţi-le întregi.

Scoateţi oasele din cuptor şi transferaţi-le într-o oală.

Adăugaţi legumele,vinul şi 2 litri de apă.

Fierbeţi la foc mediu, timp de 1 oră, spumănd în primă fază, până când apa scade la jumătate.A

Trageţi oala de pe foc şi strecuraţi. Aruncaţi legumele şi păstraţi supa.

Topiţi untul într-o cratiţă

Adăugaţi făina fara sa o lasati la rumenit.( rumenita nu este sanatoasa la stomac).

Adăugaţi supă cu un polonic amestecând treptat, până obţineţi un sos cremos.

Dupa gust ,puneti sare si piper.

POFTA BUNA!

 

 

 

 

 

 

Galuste din paine (Knödel)

Ingrediente:

500 g paine uscata
200 ml lapte
4 oua
patrunjel
sare,piper

Modul de preparare :
 Painea se taie cubulete mici,cat se poate de mici,se aduga laptele,sare,piper,patrunjel si ouale.se amesteca foarte bine.daca vedem ca preparatul este putin moale adugam pesmet.
Se fac galuste din acest aluat ( vezi ca in foto.),cca 10 bucati,se dau prin faina sau pesmet.Intr-o oala puneti apa la fiert.Cand apa da in clocot adaugati galustele pentru cca 20 de minute.
 Se servesc ca garnitura la fripturi si alte preparate din carne.
Reteta Bavareza,denumirea originala  "Knödel "

POFTA BUNA !

 Povestea bucatariei Bavareze ( Bayern)

   Bucataria bavareza este unica, fiind caracterizata prin delicatese regionale si autenticitate. Avand origini rustice, este simpla si traditionala, bazata in special pe feluri de mancare ce contin carne si produse de patiserie. Totusi, in trecut felurile de mancare traditionale au fost modificate si transformate in ceva rafinat, ce putea fi servit ducilor la curte. Incet-incet, retetele au inceput sa fie cunoscute si de locuitorii oraselor, iar apoi s-au raspandit in intreaga regiune.

    Majoritatea felurilor principale ale bucatariei bavareze contin carne, cea de porc si de vita fiind in topul preferintelor localnicilor. Cel mai popular fel de mancare din Bavaria de Nord se numeste Schweinsbraten si contine carne de porc feliata, servita cu sos si galusti de cartofi sau galusti din paine. Similar acestui tip de mancare, Krustenbraten este la fel de des intalnit in meniurile restauratelor si singura diferenta dintre cele doua este crusta picanta pe care o are ultimul. Un alt fel de mancare ce are la baza carnea de porc se numeste Rollbraten si este o rulada de carne de porc ce se serveste cu salata de cartofi si covrigi. Un tip de carnat traditional bavarez este Weisswurst, facut din carne de vita tocata fin si slanina proaspata de porc. Deoarece se strica repede, Weisswurst este preparat de obicei dimineata devreme si poate reprezenta o gustare intre micul dejun si pranz.

    Meniurile restaurantelor cuprind multe salate si aperitive ce sunt specifice zonei Bavaria. Kalter Braten este un aperitiv ce se afla in meniul majoritatii restaurantelor din acesta zona. Este de fapt carne de porc rece, taiata in felii subtiri si servita cu paine si hrean. Un alt aperitiv bazat pe carne care este foarte apreciat de localnici este Wurstsalat, ce contine un amestec de carnati reci, ce au fost marinati in prealabil, si ceapa, castraveti murati si dressing de otet. O varianta a acestui fel de mancare este Schweizer Wurstsalat, care contine si branza pe langa ingredientele obisnuite ale Wurstsalat.

   Sortimentele de salata sunt extrem de diverse, iar acestea sunt apreciate de turisti datorita gustului deosebit, dar si continutului simplu, care are un gust specific bavarez, insa este placut cu usurinta si de cei ce apartin unor alte culturi. Kartoffelsalat este o salata foarte simpla, ce contine doar trei ingrediente: cartofi fierti, otet si castraveti. Cum produsele de patiserie sunt foarte indragite in aceasta regiune, exista nu numai tipuri nemaintalnite de amestecuri de patiserie, dar si feluri deosebite de a le servi. De exemplu, covrigii pot fi serviti cu un amestec delicios pe baza de branza: Obazda. Aceasta este de fapt o crema de branza ce contine boia si ceapa.

   Trei dintre deserturile traditional bavareze sunt Dampfnudel, Muenchner Apfelstrudel si Kaiserschmarrn. Primul este un fel de galusca ce se serveste cu sos de vanilie, al doilea este un strudel de mere, iar ultimul este format din bucatele de clatite, fructe proaspete, stafide si zahar pudra.

  Ca peste tot in Germania, berea este cea mai cumparata bautura, iar berarii sa intrec in a obtine cel mai gustos sortiment. Cea mai populara bere bavareza este Helles, care contine mai putin hamei decat in mod obisnuit si are de aceea un gust dulceag. Cand este amestecata cu limonada, berea capata un gust cu totul diferit si primeste denumirea de Radler (ciclist). Weissbier contine orz si grau si are un gust ceva mai acru decat Helles. Desi numele indica o bere deschisa la culoare, acest lucru nu este valabil pentru Weissbier, care este mult mai inchisa la culoare decat Helles.

FRIPTURA BAVAREZA " SCHWEINESBRATEN"

Ingrediente:

1 kg burta de porc cu soric
1 kg cotlet taranesc afumat
300 ml vin rosu dulce
500 ml supa de oase
o telina
4 morcovi medi
2 patrunjel
1 praz mic
2 cepe cu coaja
patrunjel

Modul de preparare :
  Burta se va taia pe soric in forma de patrate pana la carne,aceasta se va unge cu bait, ( facut din 6 lg.ulei,o cana apa calda,sare piper,o jumatate de ardei gras taiat marunt).Burta se va lasa de seara pana dimineata.
  Intr-o tava incapatoare punem burta si cotletul ( atentie !cotletul este sarat ),legumele taiate ( ceapa cu coaja cu tot),supa de oase si vinul.Se da tava la cuptorul incins pentru 15 minute la care facem focul mic de tot si o lasam asa cca 2 ore.in acest timp cu o pensula de bucatarie ungem burta din cand in cand cu apa amestecata cu sare( 100 ml apa si o lingurita rasa de sare).Cand este gata in tava trebuie sa nu mai fie lichid,decat legumele coapte.

 NOTA !

Este o friptura aromata cu un gust aparte ce te face sa iti doresti mai des.( nu chiar des daca va iubiti silueta).

Friptura se serveste cu garnitura " galuste din paine " ( knödel ), specific Bavariei (le gasiti la eticheta ,"retete germane") si sos brun ( la eticheta "retete germane")
Vinul potrivit acestei mancari este un vin roze sec sau nelipsita bere din meniul germanilor.




POFTA BUNA !

PLACINTA CU MERE ( delicata si savuroasa )

Placinta cu mere

 Ingrediente:

1 pachet margarina
1 ou
o ceasca lapte batut(iaurt)
2 cesti zahar
1 praf de copt
Un mic praf de sare
faina cit cuprinde

Pentru umplutura

1.5 kg mere
putin griș
30 g unt
Zeama de la o lamaie
scortisoara

Mod de preparare:

Se face o coca din margarina, ou, zahar, lapte batut(iaurt), praful de copt, faina. Se curata de coaja merele, se dau pe razatoarea mare, se storc si se adauga scortisoara. Coca se imparte in doua. Se pune o parte in tava unsa si tapetata, se presara putin gris peste care se pun merele. Deasupra se pune cea de-a doua foaie. Se taie in patrate inainte de a o introduce la cuptor. Dupa ce s-a copt se mai lasa putin sa se raceasca si se pudreaza cu zahar pudra cu aroma de vanilie.

Mod de preparare pentru umplutura :

Intr-o cratita se pune untul la topit,se aduga merele curatate si rase pe razatoare,zeama de lamaie si scortisoara.se lasa la foc mic amestecand des pana scade sucul lasat de mere.

 

POFTA BUNA !

 

RULADA DIN CARNE DE VITA

Rulada umpluta cu carnati afumati

Timp de preparare:

1 ora

Ingrediente:

8 felii subtiri de carne de vita a cca 150g fiecare
Sare, piper proaspat macinat
4 lg. mustar dulce
2 carnati afumati a 100g
4 castraveti  murati
30 g. unt topit
150 ml. bere blonda,
¼ l zeama concentrata de legume ( se face din legume fierte cu apa )
100 g.smantana
faina pentru legat sosul

 

Mod de preparare
    Se spala carnea cu apa rece, se zvanta cu un prosop de bucatarie,se sareaza, se pipereaza si se unge pe una din parti cu mustar.Se indeparteaza pielita de pe carnati, care se taie mai intai in doua( pe lat) si pe urma in 4 ( pe lung).Castraveciorii se taie si ei in 4, tot pe lung.Pe fiecare felie de carne unsa cu mustar se aseaza cate 2 fasii de carnati si 2 castraveciori, dupa care se ruleaza.Se fixeaza ruladele cu scobitori si se prajesc,pe rand,in untul incins, intorcandu-le pe toate partile.Se adauga berea si se lasa sa fiarba 5 min. la foc potrivit si pe urma zeama de legume si se lasa sa fiarba incet ,cu capac,45-50min.Se scot ruladele din sos si se tin la cald.Sosul se amesteca cu smantana si cu amidonul sau faina, se mai gusta de sare , piper si mustar si se serveste cu ruladele calde si garnitura de cartofi natur sau piure.

POFTA BUNA !
Si nu uitati,gatiti din inima !

 

 

MIEREA

Înlocuiţi zahărul cu mierea

Deşi, în cele mai multe cure de slăbire, alimentele grase sunt considerate duşmanul numărul 1, tot mai multe cercetări au ajuns la concluzia că principalul vinovat pentru obezitate este zahărul, fiecare gram de zahăr consumat fiind metabolizat în două grame de grăsime corporală.

Renunţaţi prin urmare la zahăr şi la îndulcitorii artificiali, inclusiv la alimentele care conţin zahăr "ascuns", pe care producătorii îl adaugă pentru a îndulci produsele alimentare, cum ar fi pizza semipreparată şi sosurile pentru paste.

Dimineaţa, beţi un pahar cu apă caldă în care aţi adăugat două linguriţe de miere. Folosiţi miere pentru a îndulci ceaiul şi cafeaua, şi chiar la gătit - mierea este de două ori mai dulce decât zahărul, aşadar înjumătăţiţi cantităţile.

- Renunţaţi la alimentele bogate în sare, zahăr şi grăsimi