• Nu aruncaţi cojile
cartofilor, citricelor şi merelor!
• Coaja este mai
valoroasă pentru sănătate decît pulpa fructelor şi legumelor.
Dacă
obişnuiţi să curăţaţi de coajă fructele şi legumele înainte de a le mînca,
trebuie să ştiţi că faceţi o mare greşeală. De fapt, aruncaţi la gunoi cea mai
sănătoasă parte a acestor alimente naturale, lipsindu-vă organismul de
nutrienţi esenţiali.
Numeroase
fructe au coaja mult mai hrănitoare decît fructul în sine, cu mai mulţi
antioxidanţi şi fibre vegetale. În cojile fructelor şi legumelor se ascund
adevărate depozite de vitamine şi minerale.
Este
foarte important însă ca, înainte de a le consuma, să fie bine spălate. Înainte
de a arunca la coş cojile, aflaţi beneficiile extraordinare pe care le are
organismul de pe urma acestor medicamente şi poate vă veţi hotărî să le
păstraţi.
Foi
de ceapă pentru digestie
Cojile
de ceapă sînt printre cele mai apreciate în medicina tradiţională. Pare greu de
crezut, dar din ele se pot prepara leacuri şi feluri de mîncare. Ceapa întreagă
este un izvor de sănătate, dar straturile exterioare sînt mult mai bogate în
antioxidanţi decît miezul. Nutriţioniştii recomandă cojile pentru conţinutul
lor extrem de ridicat în fibre şi flavonoizi. Substanţele biologice din cojile
de ceapă întăresc inima. Consumul regulat de coji crude de ceapă
reglează activitatea tractului gastro-intestinal. Fenolii, compuşii care
abundă în cojile de ceapă, reprezintă un puternic aliat în lupta anticancer.
Decoctul din foi de ceapă se prepară dintr-o mînă de coji la un litru de apă.
Se lasă la fiert cam 15 minute. Se consumă cîte un pahar în fiecare dimineaţă,
în caz de reumatism sau gută. Foile de ceapă aplicate pe gît tratează
amigdalele, iar ceaiul din aceste coji este cel mai bun sirop de tuse. Contra
diareei, se face un decoct din foi de ceapă uscată, din care se bea cîte o
jumătate de litru pe zi. Migrenele trec cu cataplasme cu foi de ceapă
proaspete aplicate pe frunte. Putem mînca aceste coji în salate, sau ca
garnitură, coapte la cuptor, după ce s-a adăugat puţin ulei de măsline şi sare.
În tradiţia populară, cojile uscate de ceapă galbenă se foloseau pentru a vopsi
în galben ţesăturile şi ouăle. Femeile îşi clăteau părul cu apă în care s-au
fiert coji de ceapă uscate, pentru reflexe galben-aurii. Cercetătorii spanioli
au demonstrat că aceste coji pot fi utilizate în industria alimentară ca aditivi
sau ca bază pentru medicamente în industria farmaceutică.
Cataplasme
cu coji de cartofi
Cojile
de cartofi n-ar trebui să putrezească în coşul de gunoi. Aceste resturi sînt
mai preţioase pentru sănătate decît tuberculul întreg. Au un conţinut mare de
potasiu, flavonoide cu acţiune antioxidantă şi antitumorală, vitamine din
complexul B, fibre alimentare, compuşi fenolici cu efect de reglaj asupra
activităţii cardiace. Coaja bine spălată şi fiartă în apă se poate bea ca leac
pentru hipertensiune şi reumatism, are efect remineralizant. Cojile
fierte se pot aplica pe articulaţiile dureroase şi rănile care se cicatrizează
greu. Pentru sinuzită, se recomandă fierberea
cojilor de la patru cartofi într-un litru de apă. Cu această infuzie se fac
inhalaţii. În caz de afte bucale, se clăteşte gura cu decoct de
coji de cartofi, de două ori pe zi, dimineaţa şi seara. Cojile fierte timp de
30 de minute dau o soluţie cu care se clăteşte capul, metodă recomandată în caz
de păr grizonat. Ca să curăţăm calcarul de pe un vas, fierbem îndelung în el
coji de cartofi. Pentru arsuri, degerături, crăpături ale pielii, ulceraţii,
se aplică pe locul respectiv coji de cartofi, fixate cu bandaj. Negii dispar
tot cu coji de cartofi, lăsate peste noapte.
Înţepăturile
de căpuşă
trec cu coji verzi. Acestea sînt foarte toxice, dar, aplicate extern, au efect
antiviral, antibacterian, combat ciupercile parazite. Cartofii copţi, mîncaţi
cu tot cu coajă, ajută în insomnii, îmbătrînire prematură, previn boala
Alzheimer, accidentele vasculare, degenerescenţa maculară, cataracta şi ajută
la slăbit.
Cartofii
cu coajă de culoare roşie conţin principii hepato-protectoare, fiind
recomandaţi în tratarea hepatitelor.
Coaja
castravetelui reglează tensiunea
Mîncaţi
castraveţii cu tot cu coajă pentru conţinutul de dioxid de siliciu, un nutrient
care contribuie la consolidarea părului, unghiilor, şi care atenuează semnele
îmbătrînirii. Cojile acestei legume sînt pline de enzime, vitaminele A şi C,
calciu, fier, fosfor, potasiu, carbohidraţi. Ajută la normalizarea tractului
digestiv, sînt un bun diuretic, protejează ficatul şi stomacul, iar aplicate
local, vindecă pielea afectată de detergenţi şi scad febra. Tot castravetele
mîncat cu coajă reglează tensiunea arterială şi nivelul colesterolului.
Extrem de preţioase în cosmetică, cojile au efect puternic asupra tenului cu
pori deschişi. Întindeţi pe obraji cojile curăţate mai gros. Peste ele, aşezaţi
un tifon umezit. Această mască hidratează tenul şi închide porii. Arsurile de
la soare, umflăturile de la ochi sau dermatitele pot fi combătute cu coajă de
castravete. Furnicile pot fi alungate tot cu coji de castravete, toxice pentru
tipurile de ciuperci cu care se hrănesc furnicile.
Fasolea
este importantă în terapie prin cojile ei, adică tecile în care se dezvoltă boabele.
Conţin
aminoacizi, substanţe minerale, vitamina C, tirozidină şi triptofan. Ceaiul din
teci de fasole se recomandă în afecţiuni cronice ale rinichilor şi căilor
urinare, dar mai ales persoanelor care suferă de diabet. Acest ceai este un
diuretic excelent, reduce cantitatea de zahăr din sînge, curăţă organismul de
toxine, igienizează rinichii şi normalizează urinarea. Se prepară dintr-o
lingură de teci uscate şi mărunţite la un sfert de litru de apă. Se fierbe 15
minute şi se beau două ceşti pe zi, neîndulcit. Extern, ceaiul din teci e bun
în tratamentul eczemelor, erupţiilor cutanate, acneei.
Pieliţa
roşiilor, bun cardioprotector
Roşiile
sînt alimente medicament, iar principalele lor proprietăţi stau în pieliţe.
Acestea ajută la scăderea tensiunii arteriale şi a nivelului de colesterol.
Previn apariţia accidentelor vasculare, a infarcturilor şi a altor boli de
inimă. Sînt foarte eficiente în îngrijirea pielii. Folosiţi o mască din cojile
de la 8-12 roşii. Lăsaţi-o să acţioneze 10 minute. Tenul va fi mai curat şi mai
strălucitor.
Cojile usturoiului conţin nu mai puţin de şase compuşi
antioxidanţi. Decojind usturoiul nu facem decît să ne lipsim de acele substanţe
care luptă cu procesul de îmbătrînire şi protejează inima.
Coaja de dovleac este bogată în zinc, util pielii şi
unghiilor, şi în beta caroten, care protejează de boli de inimă şi cancer.
Putem beneficia de coajă doar curăţind partea tare mai subţire.
Nu
aruncaţi cojile de la nucile verzi (pe care
le curăţaţi pentru dulceaţă). Sînt foarte bogate în iod şi taninuri,
cu efecte antiinfecţioase, depurative şi stimulatoare ale tiroidei. Umpleţi un
borcan cu coji de nucă şi turnaţi alcool alimentar, votcă sau ţuică de casă,
cît să le acopere. Se lasă la macerat 14 zile, apoi se filtrează. Această
tinctură e bună în frecţii contra durerilor reumatice, dar şi în administrare
internă pentru eliminarea toxinelor, gută, hipotiroidie, eczeme. Cojile uscate
se folosesc şi la băi locale sau generale, pentru vopsirea părului, sub formă
de comprese pentru ten seboreic sau răni purulente, şi sub formă de gargară, în
afecţiuni gingivale.
Leac
pentru bronşite din coji de mere
Cojile
de mere sînt un remediu la îndemîna oricui, dar, din păcate, mulţi le aruncă,
neştiind cît sînt de valoroase. Dacă nu puteţi mînca mărul întreg, păstraţi
cojile. Aceste deşeuri vegetale facilitează procesul digestiv, concentrează
circa 50% din cantitatea de vitamina C şi conţine cu 87% mai multe componente
anticancerigene decît pulpa. În aceste condiţii, nu este de mirare că, în
industria farmaceutică, vitaminele necesare obţinerii suplimentelor se extrag
tocmai din coaja merelor. În caz de insomnie, o infuzie din coji de mere
ajută foarte mult. Peste două linguri de coji de mere se toarnă 200 ml de apă
fierbinte şi se lasă zece minute la infuzat. Ceaiul se bea seara, cu două ore
înainte de culcare. Împotriva crampelor la stomac se bea aceeaşi infuzie, cîte
o cană, de trei ori pe zi. Pentru tratarea bronşitelor şi a reumatismului, se
face un macerat din coji de mere, bine uscate şi pisate. La un litru de apă, se
pun opt linguri de pulbere şi se lasă la macerat 12 ore. Se beau cîte trei căni
pe zi.
Din
cojile şi cotoarele merelor se poate obţine un compot delicios şi energizant.
Acidul din cojile de mere ajută la îndepărtarea petelor de pe vasele de
aluminiu. Se lasă la fiert pe foc mic timp de 30 de minute.
Coaja
citricelor, somnifer parfumat
Cojile
de portocale pot fi un excelent remediu împotriva constipaţiei. Trebuie
să fierbeţi cojile de la două portocale în 250 ml de apă, timp de 30 de minute,
după care apa se aruncă. Se pun apoi din nou la fiert într-un litru de apă,
împreună cu 20 g de zahăr. Un alt leac pentru digestia lentă: o linguriţă de
coajă de portocală pisată se pune într-o cană cu apă fierbinte, se lasă la
infuzat un sfert de oră şi se ia acest amestec după masa de prînz. Aceste coji
sînt bune şi în combaterea febrei. Cîteva coji proaspete de portocale
aşezate pe noptieră alungă insomnia. Coaja rasă poate fi folosită în
asortarea salatelor, în ceai, iaurt, supe, terci de ovăz sau orez. Pentru a
consuma coaja, putem alege să preparăm sucul proaspăt de citric din portocale
nedecojite. În coajă şi pieliţă se găseşte hesperidină, care are un rol
semnificativ în reducerea hipertensiunii arteriale, a colesterolului rău şi are
proprietăţi antiinflamatorii. Coaja de portocală conţine o cantitate mai mare
de fitonutrienţi şi flavonoizi decît pulpa fructului, fapt ce îi oferă
proprietăţi antiinflamatorii, ajutînd digestia şi ameliorînd problemele
gastrointestinale. Datorită conţinutului bogat în vitaminele A şi C, coaja de
portocală reprezintă un remediu eficient împotriva răcelilor, întărind sistemul
imunitar.
Studii
recente arată că anumiţi compuşi din portocală sînt eficienţi în lupta
împotriva cancerului de sîn, esofagian şi stomacal. Maceratul din aceste coji
ajută şi în balonări. Antioxidanţii din coajă sînt de 20 de ori mai puternici
decît cei din suc. În general, orice citric conţine substanţe benefice în
coajă. Acestea cresc imunitatea, sînt hipotensive şi antiinflamatoare. În plus,
împrospătează şi parfumează aerul din cameră, aşezate pe masă sau în vasul cu
apă de pe calorifer.
Resturi
de struguri şi gutui contra ridurilor
Cojile de struguri oferă elasticitate pielii, iar sucul
lor ajută la refacerea acesteia. Aplicate pe ten, pieliţele strugurilor combat
ridurile. Împachetările cu aceste pieliţe absorb excesul de apă din
organism şi combat celulita. Coaja de strugure conţine aminoacizi care au grijă
de sănătatea ţesutului cardiac. Resveratrolul din coaja strugurilor întăreşte
sistemul imunitar, reduce grăsimile din sînge şi împiedică apariţia trombozei.
Cojile de gutui sînt foarte bune împotriva
ridurilor. Turnaţi peste cojile a trei gutui ţuică şi lăsaţi la macerat
timp de 15 zile. Infuzia de coji şi frunze de gutui, în combinaţie cu mierea de
albine, calmează tusea, înlătură raguşeală şi eliberează căile respiratorii.
Ceaiul de coji de banane este bun în mahmureală. Se
prepară dintr-o coajă de banană la un litru de apă, şi se fierbe timp de 10
minute. La fel de bine, coaja de banană poate fi stoarsă. Cercetătorii au
descoperit că extractul din coajă de banană poate ameliora depresia, fiind
bogat în serotonină. Tot coaja este excelentă pentru ochi, pentru că abundă în
luteină, care protejează ochii de acţiunea nocivă a ultravioletelor, ferindu-i
de cataractă.
Coaja fructelor de kiwi, deşi puţin apetisantă, este bogată în
antioxidanţi şi se crede că are proprietăţi anticancerigene, antiinflamatoare
şi antialergice. Conţine de trei ori mai mulţi antioxidanţi decît pulpa
fructului, care ajută inclusiv în lupta cu stafilocii şi E-coli.
Bogată
în potasiu şi vitamina A, care ajută la revitalizarea şi hidratarea pielii, coaja piersicilor întăreşte sistemul
imunitar, este detoxifiantă, protejează de cataractă, reduce riscul de
cancer, boli de inimă şi artrită.
Coaja de papaya, aplicată pe tălpi, înmoiae pielea şi
tratează călcîiele crăpate. Papaya este bogată în vitamina A şi papaină, care
distruge proteinele inactive şi îndepărtează pielea moartă.
Deşeuri
care nu trebuie să ajungă la gunoi.
Ceea
ce aruncăm poate fi uneori extrem de folositor.
Iată
cîteva deşeuri alimentare preţioase:
1.
Codiţele de cireşe uscate constituie un remediu excelent
împotriva bolilor de rinichi, pielonefrite şi cistite. La o jumătate de
litru de apă se adaugă o mînă de codiţe şi se infuzează. Decoctul din aceste
codiţe combate diareea. Infuzia din codiţe de vişine sînt leac pentru migrene,
artrite, gută şi edeme.
2.
Coaja de la trei ouă, bine spălată, uscată şi pisată,
amestecată cu sucul de la trei lămîi şi miere şi lăsată la macerat o săptămînă,
este un vechi remediu pentru lipsa de calciu. Se ia cîte o linguriţă din acest
amestec de trei ori pe zi. Praful obţinut din coajă de ou este de ajutor şi în
caz de ulcer, dacă e dizolvat într-o cană cu apă călduţă.
3.
Frunzele de morcov, preparate sub formă de ceai, ajută la
remineralizarea sugarilor şi copiilor. Decoctul de frunze de morcov este
foarte eficient împotriva eczemelor, rănilor şi arsurilor. Gargara ajută în
afte, iar cataplasmele din frunze proaspete, tăiate mărunt şi pisate pînă cînd
devin o pastă, rezolvă plăgile, ulceraţiile gambei, furunculele, pecinginea şi
abcesele.
4.
Mătasea de pe ştiuleţi se pune la uscat şi se foloseşte la
prepararea ceaiurilor.
Pentru disfuncţii hepatobiliare, menstruaţii dureroase, tulburări de menopauză,
cistită, afecţiuni ale sistemului cardiovascular, litiază renală, reumatism,
infuzaţi două linguri de mătase de porumb uscată în 200 ml de apă.
Nici zaţul de la cafea nu se aruncă.
Amestecat cu pămîntul din ghivece, constituie un excelent stimulator al
creşterii plantelor. Dacă spălaţi mîinile cu săpun şi zaţ, îndepărtaţi mirosul
de ceapă. Tot zaţul este cel care pune pe fugă furnicile.